Solstiţiul de vară marchează începutul verii în emisfera nordică şi începutul iernii în emisfera sudică. Acest eveniment are loc anual, în momentul în care Soarele se află la distanţa cea mai mică de emisfera nordică a Pământului.
Termenul de "solstiţiu" provine din cuvintele latineşti "sol" - "soare" şi "stitium" - "a sta", solstiţiu însemnând "soarele stă".
Românii sărbătoresc la câteva zile după solstiţiul de vară "sărbătoarea sânzienelor", asociată din punct de vedere al superstiţiilor în ziua Sf. Ioan Botezătorul. Potrivit mitologiei tradiţionale, sânzienele erau zânele bune din categoria ielelor, dar care se supără foarte tare atunci când oamenii le ignoră sărbătoarea şi se fac surori cu rusaliile - zânele rele. Românii le mai spun uneori şi "drăgaice".
Solstiţiul de vară a determinat prin natura sa superstiţii în toată lumea. La complexul megalitic de la Stonehenge, în această zi se adună o mulţime de oameni
care vor să trăiască experienţa anticilor.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu